februarie 8, 2010 de SeptemCastra
Un tânăr istoric clujean a publicat o voluminoasă lucrare dedicată relaţiilor dintre două figuri care au marcat decisiv istoria Europei Centrale – Ştefan cel Mare şi Matia Corvin. Lucrarea lui Alexandru Simon este excepţională şi numai prin prisma faptului că de 100 de ani niciun istoric nu mai realizase un studiu de sinteză a relaţiilor dintre Moldova lui Ştefan şi Ungaria lui Matia. Ultimul a fost Vasile Pârvan, în 1905!
Ştefan cel Mare, statuie din Chişinău ©docmock.net
Regele Matia, statuie din Budapesta sursa foto: wikipedia
Ce aduce nou lucrarea istoricului clujean? Fundamentală mi se pare consultarea de către acesta a 1200 de surse istorice inedite sau uitate, din arhivele de la Roma, Veneţia, Viena, Milano sau Budapesta. Asta în contextul în care, după cum spune chiar autorul, „cutuma istoriografică românească şi nu doar spunea că nu (prea) mai există noi materiale pentru istoria românilor până pe la 1550”. Continuă să citeşti »
Postat in ExMedia | Etichetat Alexandru Simon, Matia Corvin, Ştefan cel Mare | 7 Comentarii »
februarie 7, 2010 de SeptemCastra
Reconstituirea unor Anancus Arvernensis © Зденек Буриан
Un schelet de mastodont aproape intact a fost descoperit în iunie 2008 la cariera de exploatare a lignitului din Racoşul de Sus, judeţul Covasna. Fosila, din specia Anancus Arvernensis, este adăpostită acum în pivniţa Muzeului Depresiunii Baraolt. Conducerea muzeului speră să facă rost de bani pentru a putea amenaja o clădirea unde impresionantul schelet să fie pus în valoare, după reconstituire. Oasele elefantului primitiv au fost studiate de profesorul Paul Codrea de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi de Dick Mol, un celebru paleozoolog olandez, supranumit „Sir Mammoth”. Acesta a declarat că fosila din Racoşul de Sus este unică, prin prisma faptului că niciunde în lume nu s-a găsit un schelet din această specie la fel de bine conservat.
Mastodonţii din specia Anancus Arvernensis au trăit în urmă cu 3 până la 1,5 milioane de de ani, aveau în jur de trei metri înălţime şi semănau bine cu elefanţii din ziua de astăzi. Toată povestea mastodontului descoperit la Racoşul de Sus a publicat-o zilele trecute „Adevărul”, aici
Postat in ExMedia | Etichetat Baraolt, Covasn, fosilă, Mastodont | Lasă un comentariu »
februarie 2, 2010 de SeptemCastra
Sigla Patrimoniului Mondial
Transilvania nu stă rău, teoretic, din punct de vedere al numărului monumentelor culturale înscrise pe lista Patrimoniului Mondial.
Această listă, iniţiată, supervizată şi gestionată de UNESCO, conţine monumentele culturale sau naturale care reprezintă o „valoare universală remarcabilă” pentru umanitate, fiind, astfel, lista pe care se află cele mai importante bunuri culturale şi naturale ale omenirii.
De aceea, nu e puţin lucru ca un monument să ajungă pe listă. În ţările civilizate, zonele care fac parte din Patrimoniul Mondial beneficiaza de o mare notorietate şi o promovare pe măsură, fiind privite ca destinaţii premium de turism. Continuă să citeşti »
Postat in DeTransilvania | Etichetat biserici de lemn, biserici fortificate, cetati dacice, patrimoniu mondial, Sibiu, Sighişoara, Transilvania, UNESCO | 5 Comentarii »
februarie 1, 2010 de SeptemCastra
Horea, pictură de epocă
În arhiva celebrului cotidian lodonez The Times se găseşte un articol din 31 ianuarie 1785, care relata „la cald” despre răscoala lui Horea. Articolul a fost inserat în secţiunea „Ştiri”, pe prima coloană din a treia pagină (din totalul de patru câte avea la acea vreme ziarul) şi încerca să explice cauzele răscoalei, manifestând o clară simpatie faţă de români. Interesant, chiar amuzant acum, este termenul folosit pentru descrierea lui Horea – „un desperado îndrăzneţ”.
Ziarul londonez se arăta sceptic că situaţia în Transilvania va reveni la normal în scurt timp, deşi, de fapt, răscoala încetase de peste o lună, Horea fiind capturat în 27 decembrie 1784. Dar, acum 225 de ani, unei ştiri din Apuseni ca să ajungă la Londra îi luau multe, multe săptămâni… Continuă să citeşti »
Postat in DeTransilvania, ExMedia | Etichetat Horea, The Times, Transilvania | 6 Comentarii »
ianuarie 28, 2010 de SeptemCastra
Manualul numără 75 de pagini © Adevărul
Se mai întâmplă şi lucruri normale. Elevii din localităţile de pe Valea Sebeşului – supranumită de Mihail Sadoveanu „Valea Frumoasei”, după numele dat apei de locuitorii de la izvoarele ei – au, începând de astăzi, şansa de a studia la şcoală dintr-un manual dedicat zonei în care locuiesc. Manualul-îndrumar „Valea Frumoasei, de la Patrimoniu cultural local la Patrimoniu UNESCO” este destinat elevilor din clasele I-VIII şi cuprinde o descriere a locurilor, satelor, obiceiurilor şi monumentelor zonei. Continuă să citeşti »
Postat in DeTransilvania | Etichetat Mihail Sadoveanu, Valea Sebeşului | 8 Comentarii »
ianuarie 26, 2010 de SeptemCastra
Familie de pădureni la masă
La Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj s-a deschis din 19 ianuarie o expoziţie temporară care prezintă două zone extrem de interesante din partea de sud-vest a Transilvaniei: Ţara Haţegului şi Ţinutul Pădurenilor. Expoziţia este prima dintr-o serie care îşi propune să prezinte principalele zone etnografice din Transilvania. Nu vă aşteptaţi însă la cine ştie ce realizare muzeografică, fiindcă e vorba doar de încă o improvizaţie în stil românesc: în două încăperi ale muzeului sunt agăţate pe pereţi câteva zeci de obiecte şi trei-patru fotografii de la începutul secolului al XX-lea din cele două zone etno-geografice hunedorene învecinate. Continuă să citeşti »
Postat in ÎnTransilvania | Etichetat Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Ţara Haţegului, Ţinutul Pădurenilor | 3 Comentarii »
ianuarie 24, 2010 de SeptemCastra
Una din cele patru ferestre care se mai păstrează ©7C
Comuna Vinţu de Jos este cel mai bine cunoscută ca locul unde te dai jos din tren ca să iei legătura spre Sibiu, sau ca locul pe unde scurtezi drumul dintre Alba Iulia şi Deva, ca să nu intri prin Sebeş. În grabă spre alte zări, puţini turişti opresc să vadă ruinele castelului renascenstist Martinuzzi sau biserica evanghelică din localitate. Mare pierdere nu este, deoarece, dată fiind starea în care se află cele două monumente istorice, se poate spune că la Vinţu de Jos timpul şi indiferenţa au ucis atât Renaşterea, cât şi Reforma.
Ruinele castelului se află cam la un kilometru pe stânga de drumul principal care străbate comuna, cum vii dinspre Deva. Continuă să citeşti »
Postat in ÎnTransilvania | Etichetat Castelul Martinuzzi, Reformă, Renaştere, restaurare, Vinţu de Jos | 2 Comentarii »
